ilic

română

Etimologie

Din turcă yelek.

Pronunție

• AFI: /i'lik/

Substantiv

Declinarea substantivului ilic
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ilic	ilice
Articulat	ilicul	ilicele
Genitiv-Dativ	ilicului	ilicelor
Vocativ	ilicule	ilicelor

1. pieptar (țărănesc) fără mâneci, cu revere, încheiat în față, confecționat de obicei din postav roșu sau negru ori din dimie albă (și împodobită cu găitane).

Cuvinte derivate

• ilicel

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cili

Referințe

• DEX '98 via DEX online