imbeciliza

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din imbecil + sufixul -iza.

Pronunție

  • AFI: /im.be.ʧi.li'za/


Verb


Conjugarea verbului
(se) imbeciliza
Infinitiv a (se) imbeciliza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) imbecilizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) imbecilizeze
Participiu imbecilizat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a aduce sau a ajunge în stare de imbecilitate; a (se) tâmpi, a (se) îndobitoci, a (se) idiotiza.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe