imperativ categoric

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din imperativ + categoric.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Cuvânt compus

imperativ categoric

  1. principiu (enunțat de Kant) după care obligația morală are un caracter absolut, necondiționat, spre deosebire de cerințele condiționate ale vieții cotidiene.


Traduceri

Traduceri

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=imperativ_categoric&oldid=559576”