Sari la conținut

imperfectiv

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză imperfectif.

Pronunție

  • AFI: /im.per.fekˈtiv/
  • SAMPA: /im.per.fek"tiv/


Adjectiv

  1. (despre aspectul verbelor; și substantivat, n.) care arată că acțiunea verbului este în desfășurare sau se repetă, fără să indice termenul sau rezultatul ei.


Traduceri

Referințe