impunitate

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză impunité < latină impunitas, impunitatis.

Pronunție

  • AFI: /im.pu.ni'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
impunitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ impunitate invariabil
Articulat impunitatea invariabil
Genitiv-Dativ impunității invariabil
Vocativ impunitate invariabil
  1. scutire de pedeapsă a unui infractor din cauza unor împrejurări speciale, prevăzute de lege.


Traduceri

Referințe