impuritate

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză impureté < latină impuritas, impuritatis.

Pronunție

  • AFI: /im.pu.ri'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
impuritate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ impuritate impurități
Articulat impuritatea impuritățile
Dativ-Genitiv impurității impurităților
Vocativ impuritate impurităților
  1. lipsă de puritate, de curățenie.
  2. stare a unui mediu cu toxicitate ridicată, cu microbi etc.
  3. corp sau substanță străină care se găsește în masa altui corp sau a unui material (și a cărei prezență determină modificarea proprietăților materialului).


Traduceri

Referințe