incorigibilitate

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză incorrigibilité.

Pronunție

  • AFI: /in.ko.ri.ʤi.bi.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
incorigibilitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ incorigibilitate invariabil
Articulat incorigibilitatea invariabil
Genitiv-Dativ incorigibilității invariabil
Vocativ incorigibilitate invariabil
  1. (rar) neputință de a se corija, de a se îndrepta; însușirea sau starea a ceea ce este incorigibil.


Traduceri

Referințe