indocilitate

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză indocilité.

Pronunție

  • AFI: /in.do.ʧi.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
indocilitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ indocilitate invariabil
Articulat indocilitatea invariabil
Genitiv-Dativ indocilității invariabil
Vocativ indocilitate invariabil
  1. (rar) lipsă de docilitate, de supunere; neascultare, nesupunere.


Traduceri

Referințe