indocilitate
Etimologie
Din franceză indocilité.
Pronunție
- AFI: /in.do.ʧi.li'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului indocilitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | indocilitate | invariabil |
| Articulat | indocilitatea | invariabil |
| Genitiv-Dativ | indocilității | invariabil |
| Vocativ | indocilitate | invariabil |
- (rar) lipsă de docilitate, de supunere; neascultare, nesupunere.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online