Sari la conținut

inerență

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză inhérence.

Pronunție

  • AFI: /i.ne'ren.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
inerență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ inerență invariabil
Articulat inerența invariabil
Genitiv-Dativ inerenței invariabil
Vocativ inerență invariabil
  1. (rar) calitatea a ceea ce este inerent.


Traduceri

Referințe