infarct
Etimologie
Din franceză infarctus, germană Infarkt.
Pronunție
- AFI: /in'farkt/
Substantiv
| Declinarea substantivului infarct | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | infarct | infarcte |
| Articulat | infarctul | infarctele |
| Genitiv-Dativ | infarctului | infarctelor |
| Vocativ | infarctule | infarctelor |
- boală care constă în distrugerea unui organ sau a unei părți dintr-un organ ca urmare a astupării unei artere sau a unei vene terminale.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online