infuza

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză infuser.

Pronunție

  • AFI: /in.fu'za/


Verb


Conjugarea verbului
infuza
Infinitiv a infuza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
infuzez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să infuzeze
Participiu infuzat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a turna apă clocotită peste o plantă medicinală pentru a obține o infuzie.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe