injuria

română

Etimologie

Din franceză injurier.

Pronunție

• AFI: /in.ʒu.riˈa/

Verb

Conjugarea verbului injuria
Infinitiv	a injuria
Indicativ prezent pers. 1 sg.	injuriez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să injurieze
Participiu	injuriat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a aduce cuiva o injurie; a insulta, a jigni.

Cuvinte derivate

• injuriat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• înjurai

Referințe

• DEX '98 via DEX online