Sari la conținut

inspectoare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din inspector.

Pronunție

  • AFI: /in.spek'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
inspectoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ inspectoare inspectoare
Articulat inspectoarea inspectoarele
Genitiv-Dativ inspectoarei inspectoarelor
Vocativ inspectoareo inspectoarelor
  1. persoană împuternicităinspecteze, să controleze activitatea unei persoane, unei instituții etc.


Traduceri

Referințe