controla

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză contrôler.

Pronunție

  • AFI: /kon.tro'la/


Verb


Conjugarea verbului
(se) controla
Infinitiv a (se) controla
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) controlez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) controleze
Participiu controlat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a supune controlului, a verifica.
    Controlez camera.
    Controlează caietul.
  2. a domina, a stăpâni.
    Controlăm spațiul aerian.
    Statul controlează forțele armate.
  3. (v.tranz. și refl.) (despre oameni) a-și dirija propriile gesturi și mișcări.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe