intendentă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din intendent.

Pronunție

  • AFI: /in.ten'den.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
intendentă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ intendentă intendente
Articulat intendenta intendentele
Genitiv-Dativ intendentei intendentelor
Vocativ intendento intendentelor
  1. (în unele țări) persoană însărcinată cu îngrijirea sau administrarea unei instituții, a unei case etc.


Traduceri

Referințe