intendent

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Variante

Etimologie

Din franceză intendant < latină intendens, intendentis.

Pronunție

  • AFI: /in.ten'dent/


Substantiv


Declinarea substantivului
intendent
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ intendent intendenți
Articulat intendentul intendenții
Genitiv-Dativ intendentului intendenților
Vocativ intendentule intendenților
  1. (în unele țări) persoană însărcinată cu îngrijirea sau administrarea unei instituții, a unei case etc.
  2. (în trecut) ofițer din serviciul intendenței.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe