intermitent

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză intermittent < latină intermittens, intermittentis.

Pronunție

  • AFI: /in.ter.mi'tent/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
intermitent
Singular Plural
Masculin intermitent intermitenți
Feminin intermitentă intermitente
Neutru intermitent intermitente
  1. care încetează și reîncepe la anumite intervale, care acționează cu întreruperi; discontinuu.
  2. (adverbial) din când în când, la anumite intervale.


Traduceri

Referințe