interpelatoare
Etimologie
Din interpelator.
Pronunție
- AFI: /in.ter.pe.la'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului interpelatoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | interpelatoare | interpelatoare |
| Articulat | interpelatoarea | interpelatoarele |
| Genitiv-Dativ | interpelatoarei | interpelatoarelor |
| Vocativ | interpelatoareo | interpelatoarelor |
- persoană care face o interpelare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online