intersecta

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză intersecter.

Pronunție

  • AFI: /in.ter.sek'ta/


Verb


Conjugarea verbului
(se) intersecta
Infinitiv a (se) intersecta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) intersectez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) intersecteze
Participiu intersectat
Conjugare I
  1. (v.refl.) (despre linii, drumuri etc.) a face o intersecție; a se întretăia, a se încrucișa.
    Dreaptă care intersectează două paralele.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe