intersecție

română

Etimologie

Din franceză intersection < latină intersectio.

Pronunție

• AFI: /in.ter'sek.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului intersecție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	intersecție	intersecții
Articulat	intersecția	intersecțiile
Genitiv-Dativ	intersecției	intersecțiilor
Vocativ	intersecție	intersecțiilor

1. loc unde se încrucișează două drumuri; întretăiere.
2. (mat.) mulțimea punctelor comune a două linii, a două suprafețe ori volume; totalitatea elementelor comune a două mulțimi.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online