intimare
română
Etimologie
Din a intima.
Pronunție
- AFI: /in.ti'ma.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului intimare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | intimare | intimări |
| Articulat | intimarea | intimările |
| Genitiv-Dativ | intimării | intimărilor |
| Vocativ | intimare | intimărilor |
- (jur.) acțiunea de a intima și rezultatul ei; avertizare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online