ireproșabil

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză irréprochable.

Pronunție

  • AFI: /i.re.pro'ʃa.bil/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
ireproșabil
Singular Plural
Masculin ireproșabil ireproșabili
Feminin ireproșabilă ireproșabile
Neutru ireproșabil ireproșabile
  1. căruia nu i se poate reproșa nimic; care este fără cusur, fără greșeli; desăvârșit, impecabil, perfect, nereproșabil.
  2. (adverbial) fără cusur, în mod desăvârșit.


Traduceri

Referințe