Sari la conținut

irite

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din irită.

Pronunție

  • AFI: /iˈri.te/


Substantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru irită.

Etimologie

Din irita.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru irita.
  2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru irita.




italiană

(italiano)

Etimologie

Din iride („iris”) + -ite.

Pronunție


Substantiv

irite f., iriti pl.

  1. (med., oftal.) irită

Cuvinte apropiate

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=irite&oldid=956011”