iris

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : Iris, íris
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
Iris
Irisul este partea colorată a ochiului
Un iris

română

Etimologie

Din franceză iris < latină iris. Provine din greacă antică ἶρις (iris, „curcubeu”).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
iris
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ iris irisuri
Articulat irisul irisurile
Genitiv-Dativ irisului irisurilor
Vocativ invariabil invariabil
  1. (anat.) membrană circulară, colorată a ochiului, situată înaintea cristalinului, în mijlocul căreia se găsește pupila.
  2. (opt.) diafragmă cu diametru variabil, folosită la instrumentele optice pentru a regla fasciculul de lumină care pătrunde în instrument.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
iris
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ iris iriși
Articulat irisul irișii
Genitiv-Dativ irisului irișilor
Vocativ invariabil invariabil
  1. (bot.) (Iris) nume dat mai multor specii de plante erbacee perene, cu frunze lungi în formă de sabie și cu flori mari, violete, albastre, albe sau galbene.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Referințe





engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie, care provine din latină iris < greacă antică ἶρις (iris, "curcubeu").

Pronunție

  • AFI: /'aɪrɪs/


Substantiv

iris, pl. irises sau iris sau irides

  1. (anat.) iris
  2. (opt.) iris, diafragmă
  3. (bot.) iris, stânjen, stânjenel
  4. (poetic) curcubeu

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Verb


Conjugarea verbului
to iris
Infinitiv to iris
Prezent simplu
pers. 3 sg.
irises
Trecut simplu irised
Participiu trecut irised
Participiu prezent irising
  1. a diafragma

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din latină iris < greacă antică ἶρις (iris, "curcubeu").

Pronunție


Substantiv

iris m., iris pl.

  1. (anat.) iris
    Les yeux bleus, les yeux noirs sont ceux dont l'iris est bleu, est noir.
  2. (opt.) iris, diafragmă
  3. (bot.) iris, stânjen, stânjenel
  4. (poetic) curcubeu

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Referințe