iriza

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză iriser.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
iriza
Infinitiv a iriza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
irizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să irizeze
Participiu irizat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (rar) a emite culori asemănătoare cu ale curcubeului; a scânteia, a luci în lumini multicolore.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe