iureș

română

Variante

• iurăș
• iuruș

Etimologie

Din turcă yürügüș.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului iureș
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	iureș	iureșuri
Articulat	iureșul	iureșurile
Genitiv-Dativ	iureșului	iureșurilor
Vocativ	iureșule	iureșurilor

1. asalt, năvală, atac; mers impetuos; fugă, goană.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• reuși
• șerui

Referințe

• DEX '98 via DEX online