izbire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a izbi.

Pronunție

  • AFI: /iz'bi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
izbire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ izbire izbiri
Articulat izbirea izbirile
Genitiv-Dativ izbirii izbirilor
Vocativ izbire izbirilor
  1. acțiunea de a (se) izbi și rezultatul ei; lovire.


Traduceri

Anagrame

Referințe