Sari la conținut

bria

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză briller.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
bria
Infinitiv a bria
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
briez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să brieze
Participiu briat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (franțuzism) a se face remarcat prin calități excepționale (mai ales inteligență); a străluci, a se deosebi.


Traduceri

Anagrame

Referințe