izbuc

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /iz'buk/

Substantiv

Declinarea substantivului izbuc
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	izbuc	izbucuri
Articulat	izbucul	izbucurile
Genitiv-Dativ	izbucului	izbucurilor
Vocativ	izbucule	izbucurilor

1. izvor de apă cu debit intermitent.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online