juncușor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din junc + sufixul -ușor.

Pronunție

  • AFI: /ʒun.ku'ʃor/


Substantiv


Declinarea substantivului
juncușor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ juncușor juncușori
Articulat juncușorul juncușorii
Genitiv-Dativ juncușorului juncușorilor
Vocativ juncușorule juncușorilor
  1. diminutiv al lui junc; juncuț.


Traduceri

Referințe