jurisprudență

română

Etimologie

Din franceză jurisprudence < latină jurisprudentia.

Pronunție

• AFI: /ʒu.ris.pru'den.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului jurisprudență
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	jurisprudență	jurisprudențe
Articulat	jurisprudența	jurisprudențele
Genitiv-Dativ	jurisprudenței	jurisprudențelor
Vocativ	jurisprudență	jurisprudențelor

1. totalitatea hotărârilor pronunțate de organele de jurisdicție într-un anumit domeniu; (spec.) ansamblu de decizii ale unui tribunal; felul în care judecă în mod obișnuit un tribunal un litigiu.
2. știința dreptului.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online