jurubiță

română

Etimologie

Din jirebie + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /ʒu.ru'bi.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului jurubiță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	jurubiță	jurubițe
Articulat	jurubița	jurubițele
Genitiv-Dativ	jurubiței	jurubițelor
Vocativ	jurubiță	jurubițelor

1. scul mic din fire textile înfășurate în spire de o anumită lungime, constituind unități de măsură în filatură.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online