Sari la conținut

kronprinz

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din germană Kronprinz.

Pronunție

  • AFI: /kron'prinʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
kronprinz
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ kronprinz invariabil
Articulat kronprinzul invariabil
Genitiv-Dativ kronprinzului invariabil
Vocativ kronprinzule invariabil
  1. (în trecut, în germania și în imperiul habsburgic) titlu purtat de moștenitorul tronului; persoană care purta acest titlu.


Traduceri

Referințe