lăudătoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din lăudător.

Pronunție

  • AFI: /lə.u.də'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
lăudătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ lăudătoare lăudătoare
Articulat lăudătoarea lăudătoarele
Genitiv-Dativ lăudătoarei lăudătoarelor
Vocativ lăudătoareo lăudătoarelor
  1. persoană care laudă.


Traduceri

Anagrame

Referințe