lapida

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză lapider < latină lapidare.

Pronunție

  • AFI: /la.pi'da/


Verb


Conjugarea verbului
lapida
Infinitiv a lapida
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
lapidez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să lapideze
Participiu lapidat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (livr.) a ucide pe cineva prin lovituri de pietre; a arunca în cineva cu pietre (ca pedeapsă sau ca răzbunare).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe