laringe

De la Wikționar, dicționarul liber
Anatomia laringelui

română

Variante

Etimologie

Din italiană laringe, confer franceză larynx.

Pronunție

  • AFI: /la'rin.ʤe/


Substantiv


Declinarea substantivului
laringe
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ laringe laringe
Articulat laringele laringele
Genitiv-Dativ laringelui laringelor
Vocativ ' '
  1. (anat.) partea superioară a traheii, formată din mai multe cartilaje, în structura căreia intră și coardele vocale.

Sinonime

Vezi și

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe





bască

(euskara)

Etimologie

Din spaniolă laringe.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

laringe

  1. laringe





catalană

(català)

Etimologie

Din latină larynx.

Pronunție

  • AFI: /laˈɾiŋ.ʒə/


Substantiv

laringe f., laringes pl.

  1. laringe





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină larynx.

Pronunție

  • AFI: /la'riŋʤe/


Substantiv

laringe f., laringi pl.

  1. laringe

Cuvinte derivate





portugheză

(português)

Etimologie

Din latină larynx.

Pronunție

  • AFI: /la'ɾĩ.Ʒi/ (Brazilia)


Substantiv

laringe f., laringes pl.

  1. laringe





spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină larynx.

Pronunție

  • AFI: /laˈɾiŋ.xe/


Substantiv

laringe f., laringes pl.

  1. laringe