leșina

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /le.ʃi'na/

Verb

Conjugarea verbului leșina
Infinitiv	a leșina
Indicativ prezent pers. 1 sg.	leșin
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să leșine
Participiu	leșinat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) a suferi un leșin, a-și pierde cunoștința.

   A leșinat când a văzut sângele.

Sinonime

• (reg.) se petrece

Cuvinte derivate

• leșin
• leșinat

Expresii

• A leșina de râs = a râde foarte tare

Traduceri

a-și pierde cunoștința

cehă: omdlít (čeština) engleză: faint (English) finlandeză: pyörtyä (suomi) franceză: s'évanouir (français), se pâmer (français)

neerlandeză: flauwvallen (Nederlands) spaniolă: desmayar (español) suedeză: svimma (svenska) turcă: bayılmak (Türkçe)

Referințe

• DEX online