lehămeti

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din lehamete.

Pronunție

  • AFI: /le.hə.me'ti/


Verb


Conjugarea verbului
(se) lehămeti
Infinitiv a (se) lehămeti
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) lehămetesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) lehămetească
Participiu lehămetit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (reg.) a se sătura, a se plictisi, a se dezgusta, a se scârbi total (de ceva sau de cineva); a se lehămetisi, a se lehămetui.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe