sătura

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină saturare.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
(se) sătura
Infinitiv a (se) sătura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) satur
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) sature
Participiu săturat
Conjugare I
  1. (v.refl. tranz.) a (-și) potoli pe deplin foamea sau setea, a (se) îndestula cu mâncare sau cu băutură.
  2. (v.refl. tranz.) (fig.) a fi sau a facefie pe deplin mulțumit, satisfăcut (de sau cu ceva).
  3. (v.refl. tranz.) (fig.) a fi sau a facefie sătul, plictisit, dezgustat, scârbit de ceva sau de cineva.

Cuvinte derivate

Locuțiuni


Traduceri

Anagrame

Referințe