leucit
română
Etimologie
Din franceză leucite.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului leucit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | leucit | leucite |
| Articulat | leucitul | leucitele |
| Genitiv-Dativ | leucitului | leucitelor |
| Vocativ | leucitule | leucitelor |
- silicat natural de aluminiu și de potasiu, de culoare cenușie sau albă, cu luciu sticlos, folosit mai ales ca îngrășământ agricol.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online