licita

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză liciter < latină licitari.

Pronunție

  • AFI: /li.ʧi'ta/


Verb


Conjugarea verbului
licita
Infinitiv a licita
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
licitez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să liciteze
Participiu licitat
Conjugare I
  1. (v.intranz. și tranz.) a face oferte în cadrul unei licitații, a vinde ceva prin licitație.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe