ofertă

română

Etimologie

Din italiană offerta, germană Offerte.

Pronunție

• AFI: /o'fer.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului ofertă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ofertă	oferte
Articulat	oferta	ofertele
Genitiv-Dativ	ofertei	ofertelor
Vocativ	ofertă	ofertelor

1. propunere făcută de o persoană altei persoane pentru vânzarea-cumpărarea unor mărfuri, pentru angajarea într-o slujbă, participarea la o acțiune, prestarea unor servicii etc.; (concr.) act, document scris prin care se face o astfel de propunere.
2. totalitatea mărfurilor destinate consumului, aflate în circulație.

Cuvinte derivate

• contraofertă
• oferta
• supraofertă

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• eforat

Referințe

• DEX '98 via DEX online