Sari la conținut

lucire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a luci.

Pronunție

  • AFI: /luˈʧi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
lucire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ lucire luciri
Articulat lucirea lucirile
Genitiv-Dativ lucirii lucirilor
Vocativ lucire lucirilor
  1. faptul de a luci; strălucire.


Traduceri

Anagrame

Referințe