mânătură
Variante
Etimologie
Pronunție
- AFI: /mɨ.nə'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului mânătură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mânătură | mânături |
| Articulat | mânătura | mânăturile |
| Genitiv-Dativ | mânăturii | mânăturilor |
| Vocativ | mânătură | mânăturilor |
- (în credințele populare) farmec, vrajă; (p.ext.) boală pricinuită de un farmec, de o vrajă care i s-a făcut cuiva.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online