mârâit

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a mârâi.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
mârâit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mârâit mârâite
Articulat mârâitul mârâitele
Genitiv-Dativ mârâitului mârâitelor
Vocativ mârâitule mârâitelor
  1. faptul de a mârâi; (în special) sunete specifice scoase de câinii ațâțați, nemulțumiți; mârâială, mârâitură.


Traduceri

Anagrame

Referințe