mățar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din maț + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /mə'ʦar/


Substantiv


Declinarea substantivului
mățar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mățar mățari
Articulat mățarul mățarii
Genitiv-Dativ mățarului mățarilor
Vocativ mățarule mățarilor
  1. (rar) persoană care pregătește și vinde mațe (pentru cârnați).


Traduceri

Anagrame

Referințe