mărămioară

română

Etimologie

Din maramă + sufixul -ioară.

Pronunție

• AFI: /mə.rə.mi'o̯a.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului mărămioară
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mărămioară	mărămioare
Articulat	mărămioara	mărămioarele
Genitiv-Dativ	mărămioarei	mărămioarelor
Vocativ	mărămioară	mărămioarelor

1. (rar) diminutiv al lui maramă; mărămuță.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online