maiestate

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din latină maiestas, maiestatis, franceză majesté.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
maiestate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ maiestate maiestăți
Articulat maiestatea maiestățile
Genitiv-Dativ maiestății maiestăților
Vocativ maiestate maiestăților
  1. caracter ori aspect impunător, grandios sau solemn care trezește admirație, respect etc.; măreție.
  2. suveran, monarh.
  3. termen de reverență folosit pentru a vorbi cu (sau despre) un monarh.


Traduceri

Referințe