Sari la conținut

măreție

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din măreț + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /mə.re'ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
măreție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ măreție invariabil
Articulat măreția invariabil
Genitiv-Dativ măreției invariabil
Vocativ măreție invariabil
  1. faptul de a fi măreț; ansamblu de calități care trezesc admirație și respect; grandoare, splendoare, fast.
  2. (înv. și reg.) mândrie, semeție, trufie.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=măreție&oldid=890241”