marda
Etimologie
Din turcă marda.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului marda | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | marda | mardale |
| Articulat | mardaua | mardalele |
| Genitiv-Dativ | mardalei | mardalelor |
| Vocativ | marda | mardalelor |
- (reg.) rămășiță dintr-o marfă învechită sau degradată, care se vinde sub preț; vechitură, lucru lipsit de valoare, bun de aruncat.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online